Masoni ridicaţi la gradul de maestru, puşi în sicrie. Dezvăluirile procurorilor DNA Oradea: „Masoneria a început să devină o structură de şuetă“

Procurorii DNA Oradea au tulburat spiritele în rândul masoneriei. Avocatul Florin Ghiulbenghian a declarat la un post de televiziune că a părăsit masoneria, la fel cum se întâmplă şi cu alţi fraţi masoni, după ce a fost făcut public rechzitoriul procurorilor anticorupţie privind dosarul de implicare în masonerie a chestorului Liviu Popa, fostul şef al IPJ Bihor, dar şi a judecătorului Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor.

Săptămâna trecută, publicaţia Câmpia Express a dezvălui mai multe informaţii despre masonii din Câmpia Turzii, ocazie cu care au fost făcute publice şi fotografii din cadrul ritualurilor masonice. Într-una din aceste fotografii apare un bărbat care este culcat pe spate într-un sicriu. Potrivit jurnalistului Rareş Morar, fotografia respectivă ar fi fost realizată la Oradea, ocazie cu care mai mulţi masoni au fost ridicaţi la rangul de maeştri. Afirmaţia a fost făcută în cadrul emisiunii Esenţial, de la Antena 3. În cadrul aceleeaşi emisiuni a intrat în direct avocatul Florin Ghiulbenghian, un fost mason, şi a explicat care sunt simbolurile ce apar în fotografiile prezentate.

În ce priveşte sicriul, acesta se foloseşte în cadrul ritualului în care masonul este avansat în gradul trei, de maestru mason. “Este împins de câţiva fraţi din lojă, şi i se reaminteşte cât de utilă este viaţa, cât de uşor poate trece şi cât de importantă este păstrarea tradiţiilor şi a simbolurilor”, a explicat fostul mason. Potrivit acestuia, funiile servesc în ritualul de gradul întâi, când are loc iniţierea în masonerie. “Eşti legat cu funiile la gât şi eşti purtat în câteva aşa zise călătorii iniţiatice de către fratele care se ocupă de tine la aceea iniţiere. Profanele intră legate la ochi şi după ce trec cele 20-25 de minute de ritual, cu funie legată, cu piciorul stâng dezgolit, li se dă mandoul de la ochi şi primesc lumină în mod simbolic. Ele intră într-o structură de unde vor afla mult mai multe lucruri decât profanele. Acesta este sensul simbolic”, a mai afirmat Florin Ghiulbenghian Fost mason, avocatul Ghiulbenghian a susţinut că în România masoneria a început să devină o structură de şuetă. “După cum arată şi rechizitoriul făcut de DNA Oradea în care s-a dispus trimiterea în judecată a şefului IPJ Bihor (n.r. chestorul Liviu Popa), şi a unui judecător (n.r. Ovidiu Galea) discuţiile din Masonerie, acesta a fost unul dintre motivele pentru care am plecat şi eu şi pleacă în continuare numeroşi fraţi, discuţiile din aceste loji sunt acaparate de către aranjarea de licitaţii, activităţi care ţin de infracţionalitate economică, protecţia pe care o asigură anumiţi magistraţi şi poliţişti fraţilor infractori din lojile lor sau din lojile asociate”, a declarat avocatul Florin Ghiulbenghian. Reamintim că în luna februarie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea au anunţat trimiterea în judecată pentru „fals în declaraţii privind apartenenţa la Masonerie“ a chestorului Liviu Popa, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, şi a judecătorului Ovidiu Galea, magistrat la Tribunalul Bihor Procurorii menţionează în rechizitoriul că cei doi înalţi funcţionari publici au omis să scrie în declaraţiile de interese că fac parte din Loja Masonică a Ţării Crişurilor, membră în Marea Lojă Naţională a României (MLNR), aşa cum prevede Legea 161, referitoare la incompatibilităţi. Acest fapt ar fi condus la apariţia unor decizii favorabile unor membri ai societăţii secrete în speţe anchetate la poliţie sau judecate la instanţele locale.

Vezi aici intreaga emisiune despre masonii din Bihor:

autor: Claudia Popa

sursa: http://adevarul.ro/locale/oradea/masoni-ridicati-gradul-maestru-pusi-sicrie-1_590654455ab6550cb8afe12e/index.html

Publicitate

Frăţia penalilor: DNA dezvăluie cum chestorul Liviu Popa şi judecătorul Ovidiu Galea s-au făcut masoni şi îşi protejau „fraţii” în anchete şi procese

Lovitură uriaşă a DNA Oradea: cercetând fapte de corupţie din categoria „muscă” ale unor mărunţi subofiţeri de Poliţie comunală, procurorii anticorupţie au descoperit încrengăturile penale ale unor „super-grei” din business, politică şi administraţie, între VIP-urile vizate fiind fostul şef al Poliţiei judeţului, chestorul Liviu Popa, şi un judecător al Tribunalului Bihor, Ovidiu Galea, care au aderat în secret la masonerie.

(O)CULŢI ÎN LOJĂ. Deşi masoneria e legal recunoscută în România, judecătorul Ovidiu Galea, afaceristul-politician Ioan Mintaş şi chestorul Liviu Popa – prezentaţi, de la stânga la dreapta, într-o imaginară consfătuire masonică, cu recuzita de rigoare – şi-au ascuns apartenenţa la Loja Ţara Crişurilor. Procurorii spun că însăşi adeziunea le era motivată nu de idealuri morale, ci de dorinţa de a se alătura unui „club” exclusivist din care fac parte „persoane cu funcții și poziții importante, pentru a le obține protecția și a-și disimula postura infracțională”. Acesta ar fi fost, de fapt, secretul pe care nu-l voiau descoperit… (Trucaj foto)

Dar nu de dragul unor idealuri sau pentru ca, echipaţi cu şorţuleţe şi dotaţi cu echer şi compas, să maimuţărească ritualuri care le-ar legitima elitismul aristocratic, ci pentru ca dincolo de culisele scenei publice, unde jucau roluri de apărători ai legii, să mânărească ocult afaceri, anchete, sentinţe…

După ce a consultat rechizitoriul în baza căruia DNA a trimis în judecată agenţi şi ofiţeri de Poliţie şi aleşi locali, BIHOREANUL vă prezintă în serial cele mai grele acuzaţii aduse acestora, primul episod zugrăvind felul în care apartenenţa la Loja Masonică Ţara Crişurilor a fost paravan pentru a proteja interesele „fraţilor masoni” bihoreni.

Corupţie în lanţ

Dosarul trimis în judecată acum două săptămâni dezvăluie nu doar corupţia generalizată din Poliţie, cu ofiţeri şi agenţi care se şpăguiau reciproc, ci şi cea „trans-instituţională”, oamenii legii încasând „taxe de protecţie” de la afacerişti şi aleşi locali pentru a-i ierta de anchete.

Protagonişti sunt fostul şef al Poliţiei Bihor, chestorul Liviu Popa (pentru 3 luări de mită şi fals în declaraţii), comisarul şef Remus Indrei, fost şef al Poliţiei Beiuş (5 luări de mită), comisarul sef Dorin Vesa, fost şef la Poliţia Rurală Beiuş (3 şpăgi şi instigare la luare de mită), agentul Gheorghe Bat, fost şef la Postul de Poliţie Pietroasa (4 luări de mită, trafic de influenţă şi complicitate la luare şi dare de mită), fostul şef al Postului Cărpinet, agentul Raul Rotar (complicitate la luare de mită şi dare de mită). Tot pentru şpăgi e acuzată şi Minodora Pătroc, consilier la Agenţia pentru Protecţia Mediului, în vreme ce fostul viceprimar PDL din Remetea, Nicolae Bodea, acum consilier judeţean PNL, e inculpat pentru acte de comerţ incompatibile cu funcţia, iar vicele liberal din Roşia, Ioan Simea, pentru dare de mită.

După cum se ştie, dosarul DNA a pornit de la corupţia poliţiştilor din Cărpinet şi Pietroasa, pentru care şpaga era la ordinea zilei, agenţii intervenind unii la alţii să-şi scape cunoştinţele de amenzi, concomitent ungându-şi şefii care, la rându-le, îi „recompensau” cu calificative „foarte bine”, concedii peste rând şi scutirea de sarcini de serviciu. Pe fostul primar PNL al Beiuşului, Adrian Domocoş, l-ar fi instigat să încalce legea chiar şeful Poliţiei Bihor, chestorul Liviu Popa, cerându-i să procure termopane pentru sediu şi mobilier pentru biroul şefului Poliţiei Beiuş taman când edilul era suspect că deconta lucrări de apă-canal neexecutate şi ancheta o făcea tocmai Poliţia Bihor.

Trei „fraţi” pătaţi

Cu totul nou în rechizitoriul DNA e modul în care atât şeful Poliţiei Bihor, cât şi judecătorul Ovidiu Galea de la Tribunal şi-au ascuns şi folosit apartenenţa la o organizaţie secretă pentru a-şi proteja amicii, faptul că cei doi oameni ai legii au aderat la masonerie fără a menţiona asta în declaraţiile de interese fiind de altfel unul dintre capetele de acuzare.

Potrivit procurorilor, Liviu Popa s-a înscris în Marea Lojă Naţională din România în 2007, ca „ucenic” în Loja Ţara Crişurilor nr. 162, devenind în martie 2009 Maestru, iar apoi „Venerabil”, adică şef, precum şi „Naş”, iniţiind la rându-i alţi noi membri. Ofiţerul n-a menţionat, însă, adeziunea în nicio declaraţie de interese din 2008 până în 2015.

În martie 2014 a intrat în Lojă şi judecătorul Ovidiu Galea, în „Petiţia de iniţiere” arătând inclusiv că absolvise Şcoala de Ofiţeri a Ministerului de Interne, iar printr-un „Angajament” obligându-se să respecte Constituţia şi Regulamentul masonic, ce fixau ca îndatorire esenţială ca „fraţii” să se ajute în orice împrejurare.

Aşa-numita „fişă masonică” semnată de secretarul Lojei, Kristo Gheorghe-Zoltan, patronul West Expo&Consulting, şi de „Venerabilul” de atunci al Lojei, Marius Rotar, şeful ITM Bihor, arată că judecătorul a fost „năşit” de chestorul Liviu Popa şi de Ioan Mintaş, patronul CIAC, pe atunci vicepreşedinte PSD Bihor, acum vice la ALDE, fost prodecan la Facultatea de Mediu.

Detaliul privind „naşii” noului „frate” Galea este esenţial, rechizitoriul arătând că cei trei s-au „acoperit” şi ajutat reciproc, afaceristul încasând bani nelegal de la Universitate şi câştigând procese judecate de Galea şi de soţia acestuia, în timp ce şeful Poliţiei e bănuit că îl „servea” pe patron cu blocarea unor anchete, iar pe judecător cu informaţii confidenţiale din anchete în care Galea era suspect.

Secret la secret

În condiţiile în care nu au putut dovedi că Mintaş, Popa şi Galea se ajutau pe bani, procurorii DNA au putut demonstra doar că „oamenii legii” au intrat în masonerie fără să fi consemnat acest lucru în declaraţiile de interese, cum le impunea legislaţia privind prevenirea şi combaterea corupţiei, integritatea în funcţiile publice şi normele profesionale. Obligaţia ca magistraţii să precizeze inclusiv apartenenţa la masonerie e chiar explicit reglementată, printr-o Hotărâre din 2013 a Consiliului Superior al Magistraturii.

Deşi pare o bagatelă, nedeclararea calităţii de mason, ca de altfel a oricărei alte organizaţii, chiar recunoscute legal (cum e şi cazul Marii Loji Naţionale din România, căreia îi este afiliată Loja Ţara Crişurilor) este extrem de importantă. Motivul? Un judecător mason, explică DNA, poate să nu fie imparţial „în situaţia judecării unei cauze cu părţi având calitatea de fraţi masoni”, iar „cunoaşterea apartenenţei unui judecător la masonerie este imperios necesară pentru ca atunci când magistratul judecă un dosar în care una dintre părţi este mason, cealaltă parte să poată cere ca dosarul să fie judecat de un alt magistrat, imparţial”. Implicit, în caz contrar, ascunderea apartenenţei la masonerie îi permite unui magistrat mason să-şi favorizeze „fratele” pe care îl anchetează ori îl judecă.

„Finul” pentru „naş”

Judecătorul Galea nu doar că nu şi-a declarat intrarea în masonerie, ci şi-a şi favorizat unul din cei doi „naşi”. Concret, pe 30 iunie 2016, magistratului de la Tribunal i s-a repartizat un dosar în care firma lui Ioan Mintaş se judeca cu Agenţia Naţională a Locuinţelor, dându-i câştig de cauză. Concomitent, CIAC a fost implicată şi în alte litigii, dintre care unul, contra Primăriei Oradea, l-a soluţionat, tot favorabil, soţia sa, Irina Galea, judecătoare la Curtea de Apel.

„În lipsa completării declaraţiei de interese de către judecătorul Galea Ovidiu, părţile cu interese contrare implicate în litigiile cu SC CIAC SA au fost lipsite de posibilitatea recuzării judecătorului mason Galea Ovidiu ori a soţiei sale Galea Irina, părţile neavând de unde să cunoască strânsa legătură care exista între masonii Galea Ovidiu şi Mintaş Ioan, administratorul CIAC SA”, explică DNA.

Procurorii arată, de asemenea, că în perioada în care soţia sa judeca procesul CIAC vs Primărie (ianuarie-iunie 2016), Galea „a avut 36 convorbiri telefonice şi comunicaţii cu Mintaş Ioan” (8 convorbiri şi 28 SMS-uri), iar când el însuşi judeca procesul CIAC vs ANL (iunie-noiembrie 2016) a avut 11 discuţii şi 4 SMS-uri, „fapt ce demonstrează o legătură foarte apropiată între cei doi fraţi masoni”.

De frica DNA

Nu ştia magistratul că încălca legea judecându-şi „naşul”? Ba da. Ca dovadă, Galea a făcut cerere de abţinere de la judecarea dosarului, dar abia pe 16 noiembrie 2016, a doua zi după ce DNA a preluat dosarul de la Tribunal. Adică imediat ce şi-a dat seama că „incompatibilitatea sa a fost descoperită”, scopul fiind, zic acuzatorii, „de a disimula adevărata relaţie cu reclamantul Mintaş Ioan”.

Nu doar că gestul era tardiv, dar pentru a ascunde adevăratul motiv, adică „frăţia” cu afaceristul, Galea a prezentat ca argument simplul fapt că avea cu Mintaş „relaţii de respect reciproc”, frecventând „cercuri comune de cunoştinţe”. Tocmai pentru că n-a spus adevărul, cererea de abţinere i-a fost respinsă, conducerea Tribunalului considerând că doar atât lucru nu-l punea în conflict de interese.

Galea, însă, a fost „finuţ” cu „naşul” Mintaş şi pe penal, nu doar în cauze civile, ca de altfel şi şeful Poliţiei. Rechizitoriul dă în acest sens ca exemplu un dosar din 2014 în care Mintaş era anchetat de Parchetul Bihor pentru că firma sa încasase nelegal 1,3 milioane lei de la Universitate (al cărei angajat este şi cu care avea contracte de construcţii) în baza unui act antedatat, în anchetă fiind implicaţi poliţişti din subordinea lui Liviu Popa, care nu ar fi grăbit-o. Pe de altă parte, Galea era unul dintre judecătorii de drepturi şi libertăţi cărora procurorii le adresau cereri privind instituirea unor măsuri în caz. Cam degeaba, se înţelege, de vreme ce Mintaş n-a fost niciodată cu adevărat deranjat…

Aduceţi „metale”

Procurorii demonstrează cu lux de detalii adeziunea şi apartenenţa la masonerie atât a şefului Poliţiei, cât şi a judecătorului, cu probe culese din percheziţiile desfăşurate pe 19 septembrie 2016 atât acasă, cât şi în biroul chestorului Popa, cu mărturii de la „fraţi” din Loja Ţara Crişurilor, şi cu interceptările unor convorbiri care, între altele, indicau felul în care aceştia îşi plăteau calitatea de masoni achitând cotizaţii botezate conspirativ „metale”.

Astfel, rechizitoriul arată că în biroul chestorului au fost găsite numeroase documente şi obiecte, ca de pildă un dosar cu antetul MLNR ce conţinea „Brevetul 1692” prin care „Fratelui Liviu Popa” i s-a conferit „Ordinul Meritul Masonic”, o broşură „Oracolul Divinatoriu”, o medalie având pe o parte menţiunea „Vincere aut Mori” (Învingi sau mori) şi „Marea Lojă Naţională din România”, iar pe cealaltă menţiunea „Ordinul Meritul Masonic”.

Popa fusese chiar avansat la gradul de „Maestru Venerabil”, adică şef peste Loja Ţara Crişurilor, între „puterile şi atribuţiile” sale fiind „conducerea lucrărilor şi reprezentarea Lojii în toate ocaziile, convocarea membrilor, stabilirea ordinii de zi a Ţinutelor (n.r. – şedinţelor), supravegherea Demnitarilor Lojii, prezidarea iniţierilor, exercitarea autorităţii disciplinare, verificarea regularităţii şi calităţii de mason a oricărui vizitator (…), neputând fi întrerupt de nimeni în timpul Ţinutei”.

În această calitate, pe 17 septembrie 2015 un „frate” îl informa pe şeful Poliţiei că în Oradea ajunsese un pakistanez cu „paşaport masonic” ce voia să-i contacteze, cerând indicaţii dacă să-i răspundă sau nu, iar Popa l-a instruit să-l „evalueze un pic” înainte. Tot aşa, pe 19 septembrie, şeful Poliţiei era sunat de o angajată a MLNR care îi cerea situaţia încasărilor „taxei de Templu”.

Cu alte ocazii, Popa îi comunica prin SMS secretarului Lojei locale, Kristo, datele pentru convocarea „Ţinutelor”, primind de la acesta textul convocărilor. De cele mai multe ori membrii Lojei erau instruiţi să se prezinte „la templu, pregătiţi pt echilibrare cu metale la voi”. Deşi rechizitoriul nu „traduce” ce înseamnă asta, este vorba despre bani.

„Turnaţi” de „fraţi”

Pentru a demonstra apartenenţa şefului Poliţiei la masonerie, DNA a adunat şi mărturiile altor „fraţi”, între care Dacian Palladi (foto), fost procuror, universitar, şef peste filiala Fondului Proprietăţii de Stat şi consultant în afaceri, fost viceprimar, acum city-manager la Primăria Oradea, singurul personaj local care şi-a declarat public această calitate.

Pe lângă Palladi, care le-a povestit în detaliu despre cum se intră în masonerie, despre avansarea de la stagiile de ucenic şi calfă la gradele de Maestru şi Venerabil, martori în dosar sunt şi alte VIP-uri care au ţinut secretă apartenenţa la „frăţie”, precum afaceristul şi politicianul Gavrilă Ghilea, fost viceprimar PSD, prefect, senator PDL şi acum deputat PNL. O mărturie substanţială a depus însuşi Mintaş, care a mărturisit că este mason din 2006, pe când era vicepreşedinte PSD, „fiind iniţiat la propunerea naşilor Filip Petru şi Seremi Ştefan”, adică primarul Oradiei şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean.

Tot Mintaş a povestit cum a ajuns împreună cu Liviu Popa să-l „năşească” la rându-i pe judecătorul Galea, în baza unei vechi amiciţii. Relevant e că tocmai în acea perioadă, procurori de la Parchetul judeţean şi ofiţeri ai Poliţiei Bihor percheziţionaseră sediul CIAC, ridicând documente privind încasările de la Universitate, dar Mintaş a pretins că, deşi a fost audiat la Poliţie, n-a discutat cu „fratele” Popa, bazându-se pe faptul că nu avea „motive de îngrijorare”, cum „nu ştia” nici dacă judecătorul Galea ori soţia sa i-au soluţionat dosare. Procurorii s-au mulţumit să-l păstreze pe afacerist doar ca martor şi să se concentreze pe culpa şefului Poliţiei şi a judecătorului, de fals în declaraţiile de interese.

Picaţi pe interceptări

Cum au ajuns anchetatorii să cerceteze această infracţiune a celor doi „oameni ai legii”? Atenţia le fusese atrasă de faptul că în 18 septembrie 2015 Galea l-a sunat pe Popa să-l întrebe dacă va merge la Timişoara pentru „Deschiderea Anului Masonic”. Procurorii erau cu ochii pe el în contextul în care, din 2013, colaborau direct cu şeful Poliţiei Bihor „pentru probarea unor infracţiuni de corupţie comise de judecător, inclusiv prin folosirea unor investigatori cu identitate protejată”. Suspiciunea era una extrem de gravă: că judecătorul ar fi luat mită într-un dosar de omor, doar că „metodele speciale de cercetare au fost ineficiente, existând suspiciuni de deconspirare” a investigatorilor, bănuielile mergând spre chestorul Popa.

Rechizitoriul arată că „din exploatarea mandatelor de supraveghere tehnică emise în respectiva cauză a rezultat” că între Popa şi Galea „exista o relaţie apropiată”, aşa că procurorii „au procedat la investigarea amănunţită a acestei relaţionări, rezultând astfel legătura infracţională dintre poliţist şi magistrat”. Concluzia? „Demersurile inculpatului Popa Liviu pentru descoperirea şi probarea infracţiunilor de corupţie despre care existau informaţii că ar fi comise de către judecătorul Galea Ovidiu au fost doar formale, având alt scop decât combaterea corupţiei în mediul judiciar local, şi anume acela de a verifica şi afla dacă magistratul se află în atenţia instituţiilor anticorupţie, pentru a-l proteja”.

Tăcerea e de aur

Rechizitoriul arată că, deşi teoretic masoneria are „deziderate umane şi spirituale înalte, urmărind cultivarea în rândul membrilor a unor importante valori morale”, chestorul şi judecătorul au fost în „incompatibilitate vădită cu aceste idealuri”, devenind „fraţi” doar „pentru a se integra într-un cerc de persoane cu funcţii şi poziţii importante pentru a obţine protecţia acestora şi a-şi disimula postura infracţională”.

Cum s-au apărat cei doi? Faţă de BIHOREANUL, în niciun fel. În faţa procurorilor, Liviu Popa a invocat că în ultima declaraţie de interese, completată anul trecut, a consemnat apartenenţa la „MLNR”, fără însă a explicita ce organizaţie desemnează acronimul, în condiţiile în care era mason încă din 2007. Ovidiu Galea, în schimb, a făcut pe prostul, susţinând pur şi simplu că „nu avea reprezentarea calităţii sale de membru al Marii Loje Naţionale din România întrucât nu i-a fost predată o legitimaţie şi nu i s-a adus la cunoştinţă explicit această calitate”, ba chiar credea că „reprezenta doar un ordin spiritual, iniţiatic”, ca atare nu ştiuse că trebuia s-o menţioneze în declaraţia de interese.

Galea a încălcat însă nu doar prevederile legale ce-l obligau să-şi completeze corect declaraţiile de interese, ci şi Statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi Codul deontologic al profesiei de magistrat, supusă unor interdicţii şi incompatibilităţi. Dar, până la urmă, e de înţeles: băieţi formaţi prin şcoli militare, servicii secrete şi instituţii de forţă, având secretul „în sânge”, marii masoni ai Bihorului au uitat de legi şi responsabilităţi, concentrându-se pe combinaţii „de gaşcă”. O adevărată Frăţie a penalilor, etalată acum în toată splendoarea…

Autor: Adrian Criș

sursa: http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6/fratia-penalilor-dna-dezvaluie-cum-chestorul-liviu-popa-si-judecatorul-ovidiu-galea-s-au-facut-masoni-si-isi-protejau-fratii-in-anchete-si-procese-131898.html

Masoneria, lovită la finanțare. Magistrații masoni pot ajunge pe mâna DNA

Judecătoarea Camelia Bogdan, recent exclusă din magistratură, duce la următorul nivel războiul cu masoneria. Aceasta nu doar că intenţionează să dezvăluie numele tuturor magistraţilor care activează în masonerie, dar vrea ca statul să și confiște sumele cu care aceștia au cotizat la organizație.

Judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu a formulat în acest sens mai multe solicitări către CSM și către Marea Lojă Națională a României. După ce a amenințat că se poate ajunge la retragerea statului de utilitate publică Marii Loji Naţionale a României (MLNR) sau chiar desfiinţarea acesteia, Camelia Bogdan amenință cu sesizarea DNA.

STIRIPESURSE.RO a intrat în posesia scrisorii pe care Camelia Bogdan a trimis-o conducerii MLNR și șefei CSM, Mariana Ghena cu privire la „recuperarea produsului infracțiunii”, adică a cotizațiilor ilegale către masonerie a magistraților.

„Stimate Domnule Grand Master al MLNR,

Cu deosebit respect, avand in vedere raspunsul dumneavoastra din data de 28.03.2017 la solicitarea mea avand ca obiect comunicarea unor inscrisuri privind apartenenta la masonerie a d-lui Lucian Netejoru, domnul GRAND MASTER AL MLNR respingandu-mi in mod fundamentat solicitarea, dar precizand ca in sensul art 5 din Legea nr 544/2001 sunt informatii de interes public:

1e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil.

Revin cu respectuoasa rugaminte, intemeiata pe disp LEGII NR 544/2001, adresata domnului GRAND MASTER AL MLNR pentru a fi atasate la dosarele mele nr 132/36/2017 si 69/P/2017:

– sa comunice pe langa declaratiile de adeziune/juramintele de ucenic/calfa/maestru/maestru mason depuse de colegii magistrati care nu si-au declarat apartenenta la Masonerie:

-petitiile de initiere depuse de colegii magistrati care nu si-au declarat apartenenta la Masonerie;

– in temeiul disp ART 5 ALIN 1 LIT E DIN LEGEA NR 544/2001 chitantele care atesta PLATI CATRE MLNR pentru initiere/dobandire grade/cotizatii/orice al titlu de catre magistrati masoni care nu si-au declarat apartenenta la MASONERIE, modul de reflectare si dovada reflectarii acestora in evidentele contabile ale MLNR, fluxurile financiare generate de utilizarea acestor sume de bani, cu specificarea destinatarilor finali ai acestor sume in privinta carora exista suspiciunea rezonabila ca provin din savarsirea de infractiuni si care se cuvin bugetului de stat, cu titlu de produs al infractiunii, indiferent daca exista sau nu o trimitere in judecata pentru savarsirea infractiunii de spalare a banilor prev de art 29 alin 1 lit c din LEGEA NR 656/2002, in varianta faptica a dobandirii de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni.

In eventualitatea in care domnul GRAND MASTER NU RASPUNDE la solicitarea mea respectuoasa, apreciez ca trebuie incunostintate si organele de urmarire penala, sens in care ma adresez cu respectuoasa rugaminte DNA STRUCTURA CENTARLA pentru:

-conexarea dosarelor nr 27/p/2016 si 69/p/2017,

-extinderea cadrului procesual

-recuperarea la bugetul de stat a sumelor achitate la MLNR de functionari publici care nu si-au declarat calitatea DE MASON in declaratiile de interese.

Pentru considerente de consecventa, avand in vedere obligatia de baza ce incumba statului, prin institutiile abilitate, de a veghea in vederea indeplinirii obligatiilor de baza pe care le are fata de cetatenii sai, solicit doamnei presedinte MARIANA GHENA, garantul independentei justitiei, careia ii incumba, inter alia, sarcina sa vegheze ca magistrAtii romani nu utilizeaza bani in scopuri infractionale si in eventualitatea in care acest demers s-a produs, sa contribuie, in temeiul art 267 C PEN la recuperarea acestora, sa solicite MLNR, pe langa e langa declaratiile de adeziune/juramintele de ucenic/calfa/maestru/maestru mason depuse de colegii magistrati care nu si-au declarat apartenenta la Masonerie:

-petitiile de initiere depuse de colegii magistrati care nu si-au declarat apartenenta la Masonerie;

– in temeiul disp ART 5 ALIN 1 LIT E DIN LEGEA NR 544/2001 chitantele care atesta PLATI CATRE MLNR pentru initiere/dobandire grade/cotizatii/orice al titlu de catre magistrati masoni care nu si-au declarat apartenenta la MASONERIE, modul de reflectare si dovada reflectarii acestora in evidentele contabile ale MLNR, fluxurile financiare generate de utilizarea acestor sume de bani, cu specificarea destinatarilor finali ai acestor sume in privinta carora exista suspiciunea rezonabila ca provin din savarsirea de infractiuni si care se cuvin bugetului de stat, cu titlu de produs al infractiunii, indiferent daca exista sau nu o trimitere in judecata pentru savarsirea infractiunii de spalare a banilor prev de art 29 alin 1 lit c din LEGEA NR 656/2002, in varianta faptica a dobandirii de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, deoarece sistemul roman de recuperare a produsului infractiunii cunoaste institutia confiscarii fara condamnare.

Va rog sa primiti expresia intregii mele recunostinte.

Cu deosebita consideratie,

Camelia Bogdan

sursa: http://www.stiripesurse.ro/masoneria-lovita-la-finan-are-magistra-ii-masoni-pot-ajunge-pe-mana-dna_1199944.html

Judecătoarea Camelia Bogdan în luptă cu masonii

Judecătoarea Camelia Bogdan în luptă cu masonii: Marea Lojă Națională poate fi desființată. Câți magistrați sunt membri ai Ocultei?

Judecătoarea Camelia Bogdan, recent exclusă din magistratură, se află de câteva luni în război cu masoneria și intenţionează să dezvăluie numele tuturor magistraţilor care activează şi această organizație ocultă, relatează Știripesurse.ro.

Judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu a formulat în acest sens o solicitarea către CSM în care susţine că, în cazul în care numele magistraţilor masoni vor rămâne în continuare secrete, se poate ajunge la retragerea statului de utilitate publică Marii Loji Naţionale a României (MLNR) sau chiar desfiinţarea acesteia.

Pe ordinea de zi a unei comisii CSM din 2 mai 2017 s-a aflat o solicitare a judecătoarei Camelia Bogdan prin care cerea să se constituie un registru public de evidenţă a judecătorilor şi procurorilor masoni. Solicitarea fostei judecătoare a ajuns la Direcţia legislaţie, documentare şi contencios din CSM, care a emis un punct de vedere, analizat ulterior în Comisia nr. 1.

Iată minuta Comisiei nr. 1 a CSM:

„Punct de vedere al DLDC privind solicitarea doamnei judecător Camelia Bogdan referitoare la constituirea unui registru public de evidenţă a judecătorilor/procurorilor masoni.

Comisia şi-a însuşit punctul de vedere al DLDC, urmând a fi comunicat răspuns în acest sens, precum şi cu privire la faptul că verificarea realităţii declaraţiilor de interese este de competenţă organelor de cercetare penală”.

Cameliei Bogdan a formulat, în ultimul an, mai multe cereri şi sesizări către CSM, dar şi către alte instituţii. Site-ul Lumeajustitiei.ro prezintă o asemenea solicitare, pe care Camelia Bogdan i-a adresat-o preşedintei CSM, Mariana Ghena, şi Grand Masterului Marii Loji Naţionale din România.

„Vă rog să confirmaţi încă o dată expressis verbis că CSM, neavând atribuţii de legiferare în materia incompatibilităţilor, nu a solicitat în prealabil concursul Domnului Grand Master al MLNR, la rândul Domniei sale funcţionar public în sensul art. 175 alin. 2 Cod Penal, subiect activ al infracţiunii de omisiune a sesizării, prev de art 267 Cod Penal, şi nu au fost solicitate Constituţia MASONICĂ şi jurământul masonic pentru a înţelege potenţialul conflict de interese în care s-ar putea afla colegii magistraţi, dar şi potenţialele incompatibilităţi la care se expun în absenţa declarării apartenenţei la Francmasonerie, impietând dezideratul unei justiţii transparente. ” – solicită Camelia Bogdan.

sursa: http://www.b1.ro/stiri/eveniment/judecatoarea-camelia-bogdan-in-lupta-cu-masonii-marea-loja-nationala-poate-fi-desfiintata-cati-magistrati-sunt-membri-ai-ocultei-185030.html

CSM DA LIBER LA MASONERIE

Comisia nr.2 a Consiliului a stabilit ca judecatorii si procurorii pot face parte din organizatii masonice.

De parca nu ar exista alte probleme importante ale sistemului care trebuie rezolvate, CSM a dorit sa clarifice daca judecatorii si procurorii pot sa faca parte din organizatii masonice. Un aspect care insa s-a mai aflat pe agenda CSM in urma cu cativa ani si care a fost transat la acea data.

Subiectul privind apartenenta magistratilor la masonerie a fost dezbatut recent de Comisia nr.2 Eficientizarea activitatii CSM si a institutiilor coordonate, parteneriatul cu institutiile interne si societatea civila, comisie formata din judecatorii Adrian Bordea, Mircea Aron, Mona Lisa Neagoe si procurorii Bogdan Gabor si Gheorghe Muscalu. Comisia nr.2 a luat in discutie in data de 16 aprilie 2013 nota Directiei legislatie, documentare si contencios (DLDC) a Consiliului Superior al Magistraturii privind posibilitatea judecatorilor si procurorilor de a face parte dintr-o organizatie masonica. Cu un singur vot impotriva, membrii Comisiei si-au insusit punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios, in sensul ca judecatorii si procurorii pot sa faca parte dintr-o organizatie masonica.

Nu este pentru prima data cand in CSM se discuta problema apartenentei magistratilor la lojele masonice. Subiectul a mai fost dezbatut o data, in urma cu aproximativ sase ani. In 2007, in urma unui articol aparut in publicatia “Indiscret”, Inspectia Judiciara a CSM a stabalit ca apartenenta la o organizatie masonica nu este incompatibila cu calitatea de judecator sau procuror. De asemenea, la acea data Inspectia Judiciara a CSM a hotarat si ca unui judecator mason nu ii este interzis sa judece un alt mason, asa cum nici unui procurori nu ii este interzis sa cerceteze un alt mason.

Iata nota Inspectiei Judiciare din 2007 (Nota_nr_1479_IJ_1305_SIJ_2006):

“Judecatorilor si procurorilor le este insa permis sa fie membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane de drept privat, fara scop patrimonial. In raport de aceasta prevedere legala, edictata in mod expres prin Legea 303/2004, la art.11 (3), consideram ca apartenenta la o organizatie masona nu este incompatibila de plano cu calitatea de judecator sau procuror in functie. Problema supusa analizei de autorii sesizarii este circumscrisa situatiei in care un judecator/procuror care este cunoscut/declarat ca fiind mason poate sa judece impartial o cauza in care parte este un alt mason. (…) Asadar, lipsa de impartialitate a unui tribunal nu se examineaza in abstract, ci in fiecare caz in parte, pentru a se putea decide daca natura si intensitatea legaturii in discutie este in masura sa denote partinirea judecatorului. In raport de aspectele mentionate se poate concluziona ca un judecator sau procuror cunoscut/declarat ca mason nu este prezumat a nu decide in mod impartial cu privire la un caz, atunci cand parte in proces este un alt mason, fiind necesar a se demonstra ca din acest motiv i-ar putea fi afectata capacitatea de a judeca conform propriei constiinte si a probelor de la dosar.

De asemenea, avand in vedere obiectul, scopul si activitatile asociatiei francmasonice, constituita in Romania ca persoana juridica de drept privat, neguvernamentala, apolitica si fara scop patrimonial si dispozitiile art. 11 alin. 3 din Legea nr.303/2004, conform carora judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane de drept privat, fara scop patrimonial, consideram ca apartenenta unui judecator sau procuror la francmasonerie nu incalca criteriile de mentinere in magistratura”. Punctul de vedere al Inspectiei Judiciare a fost insusit ulterior de Plenul CSM. (16 mai 2013)

Sursa: http://www.luju.ro

Comentariu Deconspirarea francmasoneriei:

Consideram ca pentru infaptuirea actului de justitie, nu este corect ca magistratii sa faca parte din loji masonice. In primul rand, in masonerie este o ierarhie stricta, fiecare mason este total devotat lojii sale si se subordoneaza total celor cu grade superioare, deci un magistrat mason nu va judeca niciodata echitabil un alt „frate” mason. Chiar si faptul ca masonii se numesc intre ei frati si ca masoneria este considerata o fratie, arata inca odata cat de stranse sunt relatiile dintre ei. De altfel, justitia nu accepta ca proba declaratia unui martor care e ruda cu inculpatul. Si in plus, dintr-un motiv asemanator magistratilor nu le este permis sa faca parte din partide politice. Cum vrei sa judece impartial un magistrat pe colegul lui de partid, sau, mai mult, pe seful sau de la partid???

In nota CSM 1479/IJ/1305/SIJ/2006 chiar acesta scrie ca „Sedintele lojilor masonice sunt secrete, iar masonii sunt OBLIGATI sa nu dezvaluie SECRETELE ordinului”. Pai d-lor si d-nelor din CSM, dvs nu stiti ca in Romania organizatiile cu caracter secret sunt interzise? Cum ati putut aproba ca magistratii sa faca parte din acest ordin secret?

Tot acolo CSM mai noteaza ca „Prin art. 10 din Codul deontologic al magistratilor se prevede ca in indeplinirea atributiilor profesionale, magistratii trebuie sa fie impartiali … liberi de orice relatii si influente”. Dar este de notorietate cat de stranse sunt relatiile care se construiesc in masonerie si cat de mare este influenta lojilor masonice asupra membrilor ei. Chiar juramintele oribile care sunt depuse de masoni pentru a pastra informatiile pe care le afla aici este o dovada a faptului ca masonii NU sunt liberi de relatii si influente. Pentru ei e mai important sa pastreze secretul decat sa infaptuiasca corect actul de justitie.

„Ca incompatibilitate este prevazuta detinerea oricarei alte functii publice sau private” – dar functia de Mare Maestru nu este incompatibila?

„Totodata, judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic” – dar este de notoritate ca masoneria influenteaza politica, majoritatea masonilor avand si functii politice inalte, chiar ei recunosc si se lauda cu asta.

In concluzie, in cazul in care un judecator mason judeca o cauza a altui mason se poate presupune sau trezi banuieli privind impartialitatea acestui judecator. Aceste presupuneri sunt suficiente pentru recuzarea sa.

Iata cum magistratii si politicieni sunt stransi uniti in masonerie, asa cum declara chiar liderii acesteia (CSM-ul cum de nu stia?) :

„…seful celui mai mare rit, cel scotian antic si acceptat, din cea mai mare centrala masonica de la noi – Marea Loja Nationala din România „Suveranul Comandor” Constantin Iancu, declara: „In masoneria româna se regaseste – si în prezent – elita româneasca! Cei mai importanti politicieni din aproape toate partidele, bancheri, functionari de stat, oameni de afaceri, doctori, profesori si avocati, artisti. Practic, asa cum spuneam, majoritatea elitei românesti.”

Si „Maestrul Venerabil” Florin Ghiulbenghian, exclus la un moment dat din MLNR, spunea – în noiembrie 2010 – ca „Ordinul nostru [Marea Loja Nationala din România] concentreaza cel putin o treime din parlamentarii români, peste 1.000 de ofiteri, în special de rang superior, câteva sute de procurori si judecatori, numerosi membri din conducerea partidelor politice, sute de primari, viceprimari, consilieri judeteni sau locali si prefecti”.

Pe de alta parte, acelasi sef al masonilor români de rit scotian din MLNR, C-tin Iancu, clama într-un cadru festiv, care este scopul masonilor din întreaga lume si din România: „Suntem aproape de a unifica – în zona profana a uniunii mondiale -, la punctul de a restabili si de a instala noua ordine a Templului lui Solomon. Pentru aceasta noi toti am jurat, aceasta este ambitia noastra si, pentru aceasta, România si masoneria româna este în pozitia potrivita… Suntem convinsi ca masoneria, ritul scotian, reprezinta elita ce conduce si va conduce omenirea…” . „

Prin urmare, speram ca CSM sa revina asupra acestei decizii, si, de asemenea, pentru a evalua mai corect raportul dintre masonerie si magistratura, sa se aplece asupra mai multor puncte de vedere, in special din partea societatii civile, pentru a capata o imagine de ansamblu cat mai obiectiva.